Pe 22 iunie, Maria Tănase, supranumită Pasărea măiastră, Edith Piaf a României şi Regina cântecului popular, a plecat dintre cei vii, înainte să împlinească vârsta de 50 de ani. A lăsat, însă, în urma ei, aproape 400 de cântece nemuritoare, multe dintre ele fiind culese din satele românești, șlefuite și făcute celebre de vocea ei inconfundabilă.
Jumate ardeleancă, jumate olteancă
Maria Tănase a fost al treilea copil al Anei Munteanu, originară din comuna Cârța, județul Sibiu şi al florarului Ion Coandă Tănase, din satul Mierea, comuna Crușeț, județul Gorj. S-a născut la 25 septembrie 1913, în mahalaua Cărămidarilor din Bucureşti și s-a stins din viață pe 22 iunie 1963, la două luni după ce a aflat că suferă de cancer la plămâni.
Interviu cu Maria Tănase
În Fonoteca Radio România Oltenia Craiova a fost înregistrat, în urmă cu 60 de ani, un interviu în care poate fi auzit glasul Mariei Tănase, povestind despre ea: „ M-am născut în vechea mahala a Cărămidarilor, mahalaua în care cresc legume, pomi fructiferi și flori, în grădina cu miros de caise a lui taica, cu mulțime de pomi în floare, cu femei guralive, neveste de oameni simpli, muncitori, copii gălăgioși și năzdrăvani, care umpleau grădinile… Acolo în mahalaua Cărămidarilor am copilărit, am plâns, am râs și tot acolo am cântat. Veniți de prin împrejurimi și de prin depărtări, la oraș, țăranii aciuiți în mahalaua noastră, după ce-și lăsau lucrul, cu voci când înflăcărate, când domoale, cântau cântecele de acasă. De la ei știu cânta. De la ei, de la taica și de la mama. (…) În peregrinările mele prin țară caut și ascult cu atenție și răbdare cântecele țăranilor. Încerc, apoi, să pătrund bine muzica, ritmul și sensul cuvintelor. (…) Nu le interpretez imediat cântecele mele… cântecele culese. Le las, mai întâi, să-mi răsune în inimă și mult mai târziu, luni sau poate ani mai târziu, le transmit oamenilor. (…)”
„Sanie cu zurgălăi”, compus pentru ea
Potrivit unei declarații manuscrise a Mariei Tănase, pe care o prezentăm alăturat, cântecul „Sanie cu zurgălăi” a fost compus pentru ea, în 1936, de compozitorul evreu Richard Stein, textul fiind scris de Liviu Deleanu, poet și dramaturg tot evreu. Maria Tănase, însă, l-a refuzat pentru că îi considera textul (altul decât cel cunoscut actual) inferior calitativ. Cântecul a fost, ulterior, încredințat lui Silvian Florin, a mai fost înregistrat de Ionel Pascu și Bela Chitaristul, fiind apoi modificat și făcut celebru de Maria Lătărețu.
