5 octombrie este ziua în care cântăreața de muzică populară din Ardeal, Ramona Fabian, a murit într-un tragic accident de circulație, dar cântecele sale continuă să dăinuie peste timp. Melodii precum „Caru cu muieri stricate”, „Zice lumea că-s țigană”, „Pune sare-n mămăligă”, cel care a consacrat-o, „Sacfiuț din poarta noastră” și multe altele, multe compuse chiar de ea, continuă să fie ascultate de public.
O ascensiune fulminantă, într-o viață scurtă
Ramona Fabian a trăit doar 34 de ani (n. 2 iunie 1979, Târgu Mureș – d. 5 octombrie 2013, Saschiz, Mureș) dar a lăsat în urmă zeci de cântece și o multitudine de trofee și distincții câștigate la festivalurile la care a participat. A avut o activitate artistică foarte bogată, fiind prezentă pe scene importante atât ca și concurent, cât și ca și invitat, era mereu la radio și la tv și a fost membru în diverse ansambluri folclorice, alături de care a participat la mai multe turnee.
Cel mai important premiu câștigat a fost Marele Premiu și Diploma de Excelență la Ediția Jubiliară a Festivalului Folcloric „De Ispas la Năsăud” în anul 2009.
Presimțire?
Deși foarte tânără, Ramona a avut, parcă, o presimțire că nu va trăi mult. E drept că orice artist cântă melodii în care să se regăsească oameni din toate categoriile de vârstă, dar, de regulă, cântă despre bătrânețe sau despre moarte cei trecuți de jumătatea vieții. Ramona pare, însă, că ar fi prevăzut că va muri în curând, în cântecul „Om am fost eu pân’ acuma”:
„M-am trizit că viața-i gata/Și n-o să mai fie alta/(…)/Amu cânt și m-ascultați/De mâine tăți mă uitați.”